Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură cu modificările efectuate prin LEGEA Nr. 102 din 28.05.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

August 3, 2010

(Monitorul Oficial Nr. 135-137 din 03.08.2010, art 476)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 126–127, art. 1001), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
„Articolul 1. Noţiunea profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor.
(2) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.”
2. La articolul 4:
în titlul articolului, cuvintele „şi al avocaturii” se exclud;
în textul articolului, cuvintele „şi al avocatului” se exclud, iar după cuvintele „activitatea menţionată” se introduc cuvintele „din statutul profesiei de avocat”.
3. La articolul 5:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică.”
alineatul (7) se abrogă.
4. Legea se completează cu articolul 51 cu următorul cuprins:
„Articolul 51. Exercitarea profesiei de avocat de
către avocaţii din alte state
(1) Avocaţii din alte state pot exercita profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova dacă întrunesc condiţiile prevăzute de lege, cu excepţia condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.
(2) Avocatul din alt stat poate desfăşura activitate pe teritoriul Republicii Moldova dacă certifică calitatea de avocat în statul său de origine şi este înscris în registrul special ţinut de Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, denumită în continuare Uniunea Avocaţilor.
(3) Avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorităţi publice decît în arbitrajul comercial internaţional. În cazul cînd interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova.
(4) Avocatul din alt stat poate desfăşura activitate în cadrul cabinetului avocatului sau în cadrul biroului asociat de avocaţi în bază de contract.
(5) Registrul avocaţilor din alte state care au dreptul să exercite profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova se publică pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor.”
5. La articolul 7:
alineatul (1):
la litera c), textul „ , în autorităţile administraţiei publice” se exclude;
la litera d), după cuvintele „relaţiile cu” se introduce textul „autorităţile publice, notarii publici, executorii judecătoreşti şi cu”;
după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Acordarea asistenţei juridice calificate prevăzute la alin. (1) lit.c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.”
articolul se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:
„(3) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini.
(4) Acţiunile specificate la alin. (3) se certifică prin semnătura şi ştampila avocatului, cu indicarea datei şi menţionarea corespunderii cu originalul.”
6. Legea se completează cu articolul 71 cu următorul cuprins:
„Articolul 71. Calitatea serviciilor de asistenţă juridică
Asistenţa juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în materie juridică, normelor materiale şi procedurale şi să rezulte dintr-o conduită profesională şi corectă.”
7. Articolul 8:
titlul articolului va fi:
„Articolul 8. Cerinţe pentru exercitarea profesiei de
avocat”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare.”
alineatul (2) se abrogă;
la alineatul (3), în prima propoziţie, dupa cuvîntul „persoanele” se introduce textul „care deţin titlul de doctor, precum şi cele”;
alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) Avocatul dispune de ştampilă personală.”
8. La articolul 9:
alineatul (1) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) alte activităţi ce lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri.”
la alineatul (2), cuvintele „la biroul de avocaţi” se înlocuiesc cu textul „la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocaţi”.
9. Articolul 10 se abrogă.
10. Articolul 11:
la alineatul (1), după cuvîntul „solicitantul” se introduce textul „care a susţinut examenul de calificare”;
la alineatul (2) litera b), cuvintele „biroului de avocaţi” se înlocuiesc cu textul „unei forme de organizare a activităţii de avocat”.
11. Articolul 12:
în textul articolului, cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu sintagma „Uniunii Avocaţilor”;
alineatul (1) se completează cu litera e) cu următorul cuprins:
„e) pînă la achitarea sumei amenzii, de la termenul scadent prevăzut la art. 49 alin. (1) lit. b1).”
12. La articolele 13, 16, 24 şi 58, cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu sintagma „Uniunii Avocaţilor”.
13. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
„Articolul 14. Avocatul stagiar
(1) Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate deplină de exerciţiu şi o reputaţie ireproşabilă, care a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional.
(2) Avocatul stagiar activează sub supravegherea avocatului îndrumător.
(3) Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice.
(4) Avocatul stagiar poartă răspundere personală pentru calitatea asistenţei juridice acordate şi răspunde disciplinar în modul prevăzut la capitolul VIII.
(5) Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil avocaţilor.
(6) Avocatul stagiar este obligat:
a) să achite taxa pentru efectuarea stagiului profesional;
b) să urmeze cursuri de formare iniţială. Durata cursurilor de formare iniţială nu poate fi mai mică decît 80 de ore în decursul stagiului profesional;
c) să acorde asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în modul prevăzut la art. 52 alin. (1) şi validat de avocatul îndrumător;
d) să ţină dosarele de asistenţă juridică;
e) să păstreze secretul profesional.
(7) Dosarele personale ale avocaţilor stagiari se păstrează la Consiliul Uniunii Avocaţilor.”
14. Articolul 15:
la alineatul (1), textul „biroul de avocaţi” se înlocuieşte cu textul „biroul asociat de avocaţi sau cabinetul avocatului”;
la alineatul (2), textul „şi la art. 9” se exclude;
la alineatul (4), textul „de biroul de avocaţi” se exclude;
la alineatul (5), textul „în baza contractului încheiat între biroul de avocaţi şi angajat” se înlocuieşte cu cuvintele „în bază de contract”.
15. Legea se completează cu capitolul II1 cu următorul cuprins:
„Capitolul II1
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE AVOCAT
Articolul 161. Admiterea la stagiul profesional
(1) Admiterea la stagiul profesional se face în bază de examen, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii în drepturi. Modul de organizare a examenului de admitere la stagiu se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
(2) La examenul de admitere la stagiu pot participa numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat.
(3) Examenul de admitere la stagiu este organizat de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat.
(4) Rezultatele examenelor de admitere la stagiu sînt aprobate prin hotărîre a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
(5) Hotărîrea privind admiterea la stagiul profesional se adoptă şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de admitere la stagiu în termen de 10 zile de la data susţinerii.
Articolul 162. Stagiul profesional
(1) Persoana care a promovat examenul de admitere la stagiu efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 18 luni, avînd, în acest timp, calitatea de avocat stagiar.
(2) Condiţiile efectuării stagiului profesional, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia, sînt reglementate în statutul profesiei de avocat.
(3) Stagiul profesional se desfăşoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar şi avocatul îndrumător, înregistrat la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
(4) Avocatul îndrumător trebuie să dispună de birou cu un spaţiu suficient pentru asigurarea stagiului profesional, să aibă o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi o reputaţie ireproşabilă. Un avocat îndrumător poate avea concomitent cel mult 2 avocaţi stagiari.
(5) Stagiul profesional se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de absenţă motivată a avocatului stagiar ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa acestuia. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional.
(6) După efectuarea stagiului profesional, avocatul stagiar susţine examenul de calificare. După expirarea a 3 ani de la data finalizării stagiului profesional, avocatul stagiar poate participa la examenul de calificare doar cu condiţia executării repetate a stagiului profesional cu o durată minimă de 3 luni.
Articolul 163. Admiterea în profesia de avocat
(1) Pentru a fi admis în profesie, avocatul stagiar susţine examenul de calificare în faţa Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
(2) Persoana care nu a promovat examenul de calificare poate solicita admiterea repetată la examen după expirarea a 6 luni de la data primului examen. Avocatul stagiar respins de două ori la examenul de calificare va fi admis în profesie în condiţiile art. 161 şi 162.
(3) Modul de organizare a examenului de calificare se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
(4) Rezultatele examenelor de calificare sînt aprobate prin hotărîre a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
(5) Hotărîrea privind admiterea în profesia de avocat se adoptă şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de calificare în termen de 10 zile de la data susţinerii.
Articolul 164. Actele necesare pentru admiterea
în profesia de avocat
(1) Pentru admiterea la stagiul profesional, solicitantul prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat:
a) cererea de primire la examenul de admitere la stagiu;
b) copia buletinului de identitate;
c) copia diplomei de licenţiat în drept sau a echivalentului acesteia;
d) copia carnetului de muncă, după caz;
e) cazierul judiciar;
f) certificatul medical;
g) avizul avocatului care acceptă să-i fie îndrumător.
(2) Pentru admiterea la examenul de calificare, avocatul stagiar prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat:
a) cererea de admitere la examenul de calificare;
b) declaraţia despre faptul că în perioada stagiului profesional el nu a desfăşurat activităţi incompatibile cu profesia de avocat, specificate la art. 9;
c) declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii;
d) raportul de activitate întocmit de către avocatul stagiar conform cerinţelor stabilite în statutul profesiei;
e) referinţa eliberată de avocatul îndrumător;
f) legitimaţia de avocat stagiar.
(3) Pentru eliberarea licenţei de exercitare a profesiei de avocat, persoanele specificate la art. 8 alin. (3) prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat actele menţionate la alin. (1) lit. b)–f) din prezentul articol, precum şi:
a) declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii;
b) scrisoarea de motivaţie;
c) copia diplomei de doctor în drept, după caz.
(4) Prezentarea unor acte ce conţin informaţii neveridice poate servi drept temei pentru neadmiterea în profesia de avocat.”
16. La articolul 17:
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează de către Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.”
la alineatul (4), cuvintele „instanţa de judecată” se înlocuiesc cu cuvintele „contencios administrativ”.
17. Articolele 18 şi 19 se abrogă.
18. Articolul 22:
la alineatul (1), după litera a) se introduce litera a1) cu
următorul cuprins:
„a1) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;”
la alineatul (3), cuvintele „instanţa de judecată” se înlocuiesc cu cuvintele „contencios administrativ”.
19. Articolul 25:
în textul articolului, cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu sintagma „Uniunii Avocaţilor”;
la alineatul (2), cuvintele „a Consiliului” se exclud.
20. Articolele 26 şi 27 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 26. Formele de organizare
(1) Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a) cabinet al avocatului;
b) birou asociat de avocaţi.
(2) Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi.
(3) Denumirea cabinetului avocatului include numele şi prenumele acestuia. Biroul asociat de avocaţi poate avea denumire.
(4) Dizolvarea cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă.
(5) Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi ţin registrul contractelor de asistenţă juridică încheiate de către avocaţi şi avocaţii stagiari cu clienţii lor.
(6) Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi activează în condiţii juridice şi economice egale şi nu pot fi discriminate unul faţă de altul sub aspect financiar, fiscal ori de altă natură.
Articolul 27. Cabinetul avocatului
(1) În cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului).
(2) Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.”
21. La articolul 28, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Biroul asociat de avocaţi dispune de conturi în bancă şi de ştampilă.”
22. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
„Articolul 29. Înregistrarea formelor de organizare
(1) Cabinetele avocaţilor şi birourile asociate de avocaţi se înregistrează de către Ministerul Justiţiei în termen de o lună de la data prezentării:
a) cererii de înregistrare;
b) declaraţiei de fondare a cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi. Forma declaraţiei se aprobă de către Ministerul Justiţiei;
c) copiilor licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat;
d) copiilor actelor care confirmă adresa sediului cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi;
e) datelor de contact (număr de telefon, adresă electronică şi poştală);
f) confirmării privind notificarea baroului de avocaţi despre intenţia înregistrării.
(2) Înregistrarea cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi se efectuează prin introducerea datelor în registrul ţinut de Ministerul Justiţiei. În caz de modificare a numărului de avocaţi, de schimbare a denumirii sau a sediului, noile date se consemnează în registru.
(3) Cabinetului avocatului sau biroului asociat de avocaţi i se eliberează un extras din registru, care serveşte drept temei pentru punerea la evidenţa fiscală, pentru confecţionarea ştampilei şi deschiderea conturilor bancare.
(4) Refuzul de înregistrare a cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi poate fi atacat în contencios administrativ.
(5) Avocatul este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de avocat în condiţiile prezentei legi.”
23. Capitolul VI va avea următorul cuprins:
„Capitolul VI
ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE ALE AVOCAŢILOR
Articolul 31. Organizarea şi funcţionarea organelor
de autoadministrare ale avocaţilor
(1) Organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt organizate şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale adoptă hotărîri prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
Articolul 32. Uniunea Avocaţilor
(1) Uniunea Avocaţilor este organul de autoadministrare al avocaţilor, din care fac parte toţi membrii barourilor din ţară, şi are sediul în municipiul Chişinău.
(2) Uniunea Avocaţilor este persoană juridică, are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaţilor poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
(3) Bugetul Uniunii Avocaţilor se formează din:
a) contribuţiile avocaţilor;
b) taxele pentru examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
c) taxele pentru efectuarea stagiului profesional;
d) amenzile achitate de avocaţi în calitate de sancţiuni disciplinare;
e) alte plăţi neinterzise de lege.
(4) Modul de gestionare a mijloacelor acumulate în bugetul Uniunii Avocaţilor se verifică o dată la 4 ani printr-un audit independent.
(5) Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor sînt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii Avocaţilor;
c) preşedintele Uniunii Avocaţilor;
d) secretarul general al Uniunii Avocaţilor.
(6) În cadrul Uniunii Avocaţilor se constituie şi funcţionează:
a) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;
b) Comisia pentru etică şi disciplină;
c) Comisia de cenzori;
d) secretariatul.
Articolul 33. Congresul
(1) Congresul este organul suprem al Uniunii Avocaţilor. Congresul se constituie din avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei de avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor.
(2) Congresul se întruneşte anual în sesiune ordinară, fiind convocat de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Convocarea Congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin publicare a avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi prin înştiinţarea în scris a barourilor, cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate.
(3) Barourile sînt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congres.
(4) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul barourilor sau din proprie iniţiativă, Consiliul Uniunii Avocaţilor convoacă Congresul în sesiune extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
(5) Congresul se consideră legal constituit dacă la lucrările lui sînt prezenţi 2/3 din numărul membrilor. Congresul adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărîrile Congresului pot fi contestate în modul stabilit de lege.
Articolul 34. Competenţa Congresului
Congresul are următoarele atribuţii:
a) alege, dintre membrii săi, şi revocă preşedintele Uniunii Avocaţilor şi membrii Comisiei pentru etică şi disciplină;
b) elaborează propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei;
c) aprobă şi modifică Codul deontologic al avocatului şi statutul profesiei de avocat;
d) aprobă bugetul anual al Uniunii Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;
e) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la formarea bugetului Uniunii Avocaţilor;
f) stabileşte cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu şi pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional;
g) audiază şi aprobă rapoartele anuale privind activitatea Consiliului, secretarului general şi a comisiilor Uniunii Avocaţilor;
h) adopta hotărîri privind relaţiile dintre barouri;
i) adoptă alte hotărîri privind activitatea Uniunii Avocaţilor, prevăzute de prezenta lege.
Articolul 35. Consiliul Uniunii Avocaţilor
(1) Consiliul Uniunii Avocaţilor este organul reprezentativ şi deliberativ al avocaţilor din ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor.
(2) Consiliul Uniunii Avocaţilor este format din preşedintele Uniunii Avocaţilor, decanii barourilor şi avocaţii delegaţi de barouri conform normei de reprezentare, stabilită în statutul profesiei de avocat.
(3) Mandatul de membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre membrii Consiliului, înlocuitorul lui execută diferenţa de mandat.
(4) Consiliul Uniunii Avocaţilor se întruneşte o dată în lună. Convocarea Consiliului se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei, prin înştiinţarea în scris a membrilor şi cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate.
(5) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor sau din proprie iniţiativă, preşedintele Uniunii Avocaţilor convoacă Consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
(6) Consiliul Uniunii Avocaţilor adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor. Hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor pot fi contestate în modul stabilit de lege.
Articolul 36. Competenţa Consiliului Uniunii
Avocaţilor
Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
a) asigură executarea hotărîrilor Congresului;
b) soluţionează, în perioada dintre sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepţia celor date în competenţa Congresului;
c) ţine Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat;
d) adoptă hotărîri în problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor; aprobă programul de formare iniţială pentru avocaţii stagiari şi de formare continuă pentru avocaţi; aprobă lista instituţiilor care oferă servicii de instruire profesională;
e) formulează recomandări privind relaţiile dintre barouri;
f) asigură caracterul unitar al examenelor de admitere la stagiu şi al examenelor de calificare;
g) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului profesional;
h) soluţionează conflictele şi litigiile ce ţin de efectuarea stagiului profesional;
i) aprobă şi publică bunele practici profesionale pentru avocaţi şi mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor de asistenţă juridică;
j) aprobă forma unică a inscripţiilor pe ştampilele avocaţilor şi rechizitele antetului, ţinînd cont de forma de organizare a activităţii de avocat;
k) desemnează membrii Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat din rîndul avocaţilor;
l) întocmeşte raportul anual de activitate şi îl prezintă spre aprobare Congresului;
m) aprobă contractele încheiate de secretarul general al Uniunii Avocaţilor a căror valoare depăşeşte suma de 50 mii de lei;
n) aprobă statul de funcţie al secretariatului;
o) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau delegate de Congres.
Articolul 37. Preşedintele Uniunii Avocaţilor
(1) Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceeaşi persoană poate fi aleasă preşedinte al Uniunii Avocaţilor pentru cel mult 2 mandate consecutive.
(2) Preşedintele Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
c) semnează actele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Avocaţilor şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;
e) acordă sprijin barourilor în relaţiile acestora cu autorităţile centrale şi cele locale;
f) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor în instanţele judecătoreşti, în organele de urmărire penală şi în autorităţile publice.
(3) În absenţă, sau la cerere, preşedintele Uniunii Avocaţilor este înlocuit de un vicepreşedinte, pe care îl desemnează în acest scop din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor.
Articolul 38. Secretarul general al Uniunii Avocaţilor
(1) Activitatea organizatorico-administrativă şi economico-financiară a Uniunii Avocaţilor este asigurată de către secretarul general.
(2) Secretarul general este angajat în funcţie de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, în bază de concurs, pentru un termen de 5 ani, ce poate fi prelungit o singură dată.
(3) În funcţia de secretar general poate fi angajată persoana care are studii economice sau juridice superioare şi o vechime în activitate de cel puţin 5 ani.
(4) Modul de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar general se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
(5) Secretarul general are următoarele atribuţii:
a) poartă răspundere pentru gestiunea economico-financiară a Uniunii Avocaţilor;
b) încheie acorduri şi contracte în numele Uniunii Avocaţilor;
c) ordonează cheltuielile bugetare ale Uniunii Avocaţilor;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la Congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Avocaţilor;
e) prezintă Congresului raportul privind execuţia anuală a bugetului Uniunii Avocaţilor;
f) participă, fără drept de vot, la sesiunile Congresului şi la şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
g) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele de lucru ale Congresului şi ale Consiliului Uniunii Avocaţilor, după consultare cu Consiliul;
h) angajează personalul secretariatului şi conduce activitatea acestuia;
i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Uniunii Avocaţilor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
j) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia Congresului şi a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
(6) Funcţia de secretar general este remunerată. Cuantumul remunerării este stabilit de Consiliul Uniunii Avocaţilor.
(7) Pe perioada mandatului, secretarul general nu este în drept să cumuleze alte funcţii sau activităţi remunerate, cu excepţia celor ştiinţifice şi didactice.
Articolul 39. Comisiile Uniunii Avocaţilor
(1) Activitatea comisiilor Uniunii Avocaţilor este organizată de preşedinţii acestora, aleşi la şedinţele comisiilor din membrii acestora. Membrii comisiilor Uniunii Avocaţilor sînt aleşi sau delegaţi pe un termen de 4 ani.
(2) Comisiile Uniunii Avocaţilor se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar cel puţin o dată în lună.
(3) Comisiile Uniunii Avocaţilor decid independent asupra modului de desfăşurare a şedinţelor (deschise sau închise).
(4) La şedinţele comisiilor Uniunii Avocaţilor pot fi invitaţi reprezentanţi ai cabinetelor avocaţilor, ai birourilor asociate de avocaţi şi ai asociaţiilor de avocaţi, precum şi alte persoane.
(5) Hotărîrile comisiilor Uniunii Avocaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor lor şi sînt executorii pentru toţi avocaţii. Comisiile Uniunii Avocaţilor publică hotărîrile adoptate pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor.
Articolul 40. Comisia de licenţiere a profesiei de
avocat
(1) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, aleşi în bază de concurs, dintre care 8 sînt avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani şi 3 sînt profesori titulari de drept.
(2) Concursul pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se organizează de către o comisie specială, numită în acest sens de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Modul de organizare a concursului se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
(3) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat:
a) adoptă hotărîri privind admiterea la examene;
b) organizează examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
c) aprobă rezultatele examenelor de admitere la stagiu şi adoptă hotărîri privind admiterea la stagiul profesional;
d) aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în profesie.
(4) Hotărîrile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat.
Articolul 41. Comisia pentru etică şi disciplină
(1) Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi, dintre care 6 sînt aleşi de Congres dintre avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, iar 5 sînt delegaţi de barouri.
(2) Comisia pentru etică şi disciplină:
a) examinează plîngerile privind acţiunile avocaţilor şi avocaţilor stagiari;
b) analizează cazurile de încălcare de către avocaţi şi avocaţii stagiari a disciplinei şi a normelor de etică profesională;
c) intentează proceduri disciplinare în privinţa avocaţilor şi avocaţilor stagiari;
d) adoptă decizii corespunzătoare în procedura disciplinară;
e) aprobă modelul declaraţiei sub jurămînt şi al chestionarului de evaluare a bunei reputaţii.
(3) Membrii Comisiei pentru etică şi disciplină sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia aflată în procesul procedurii disciplinare intentate.
Articolul 42. Comisia de cenzori
(1) Comisia de cenzori este compusă din 5 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, delegaţi de barouri.
(2) Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor şi se subordonează Congresului.
Articolul 421. Secretariatul
În exercitarea atribuţiilor, organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt asistate de personalul secretariatului. Condiţiile de angajare şi atribuţiile personalului secretariatului se stabilesc în statutul profesiei de avocat.
Articolul 422. Baroul
(1) Baroul se constituie şi funcţionează numai în cadrul Uniunii Avocaţilor, potrivit prezentei legi. Se interzice constituirea de barouri şi funcţionarea acestora în afara Uniunii Avocaţilor. Actele de constituire şi de înregistrare a unor astfel de barouri sînt nule.
(2) Baroul activează în circumscripţia unei curţi de apel. Din componenţa baroului fac parte toţi avocaţii din circumscripţia respectivă.
(3) Sediul baroului se află în localitatea de reşedinţă a curţii de apel.
(4) Organele de conducere ale baroului sînt:
a) adunarea generală;
b) decanul.
Articolul 423. Adunarea generală
(1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în lista membrilor baroului din circumscripţia respectivă.
(2) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, fiind convocată de decan. Convocarea adunării generale se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a membrilor baroului şi prin afişarea ordinii de zi la sediul baroului.
(3) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului sau din proprie iniţiativă, decanul convoacă adunarea generală în şedinţă extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
(4) Adunarea generală este legal constituită dacă la ea participă majoritatea membrilor baroului.
(5) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, decanul stabileşte o nouă adunare generală în cel mult 10 zile. Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului.
(6) Adunarea generală adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărîrile adunării generale pot fi contestate în modul stabilit de lege.
Articolul 424. Competenţa adunării generale
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) alege şi revocă decanul şi prodecanul baroului;
b) alege delegaţii baroului la Congres, în componenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor, Comisiei pentru etică şi disciplină şi Comisiei de cenzori;
c) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa.
Articolul 425. Decanul
(1) Decanul este ales pentru un mandat de 2 ani şi poate fi reales o singură dată.
(2) Decanul are următoarele atribuţii:
a) asigură organizarea activităţii avocaţilor din circumscripţie prin coordonare cu organele Uniunii Avocaţilor;
b) reprezintă baroul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
c) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale;
d) execută hotărîrile Congresului, Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale;
e) anual, dar nu mai tîrziu de 25 decembrie, face publică Lista membrilor baroului prin afişare la sediul baroului şi prin plasare pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor;
f) sesizează Comisia pentru etică şi disciplină privind organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic al activităţii avocaţilor;
g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa.
(3) În cazul absenţei temporare a decanului sau în cazul imposibilităţii acestuia de a-şi exercita atribuţiile, interimatul funcţiei este asigurat de către prodecan.”
24. La articolul 43, textul „se conduce numai de lege” se înlocuieşte cu textul „se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului”.
25. La articolul 44:
alineatul (1) se completează cu următoarea propoziţie: „Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.”
la alineatul (2), textul „cu sancţiunea Procurorului General, adjuncţilor lui sau” se exclude;
la alineatul (4), cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu sintagma „Uniunii Avocaţilor”;
alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) Instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală îi asigură avocatului spaţiu pentru exercitarea atribuţiilor profesionale în incinta instituţiilor respective.”
26. La articolul 45 alineatul (8):
în partea introductivă, cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu textul „organelor de autoadministrare ale avocaţilor”;
la literele a), c) şi d), cuvîntul „Baroului” se înlocuieşte cu cuvintele „de autoadministrare ale avocaţilor”;
la litera b), cuvintele „organelor Baroului” se înlocuiesc cu cuvintele „organelor de autoadministrare ale avocaţilor”, iar cuvintele „activitatea Baroului” se înlocuiesc cu cuvintele „activitatea acestora”.
27. La articolul 46:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Avocatul este obligat:
a) să pledeze pentru liberul acces la justiţie, pentru un proces echitabil realizat într-un termen rezonabil;
b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;
e) să ţină dosarele de asistenţă juridică în modul stabilit de statutul profesiei de avocat;
f) să ţină registrul actelor certificate în condiţiile art. 7 alin. (3). Forma şi conţinutul registrului se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor;
g) să dispună de spaţiu necesar pentru acordarea asistenţei juridice;
h) să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, despre schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocaţi;
i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de ore, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor, aceste cursuri finalizînd cu prezentarea unui raport;
j) să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 5 zile de la scadenţă, dovada achitării amenzii;
k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile statutului profesiei de avocat.”
alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) În cadrul organelor de autoadministrare ale avocaţilor, avocatul:
a) participă la lucrările Congresului şi ale adunării generale;
b) varsă la timp contribuţiile în bugetul Uniunii Avocaţilor;
c) îndeplineşte unele misiuni ale organelor de autoadministrare ale avocaţilor dacă aceasta nu prejudiciază exercitarea profesiei sale.”
28. Articolul 48:
la alineatul (2), cuvintele „unui birou de avocaţi” se înlocuiesc cu cuvîntul „baroului”;
articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:
„(61) Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină se face publică.”
29. La articolul 49:
alineatul (1) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) amenda de la 1000 la 3000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor. Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de amendă;”
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi contestată în contencios administrativ.”
30. La articolul 50 alineatul (1), textul „au trecut 6 luni” se înlocuieşte cu textul „a trecut un an”.
31. La articolul 51 alineatul (2), textul „biroului de avocaţi” se înlocuieşte cu cuvîntul „baroului”.
32. Articolul 52:
la alineatul (1), textul „şi înregistrat la biroul de avocaţi” se exclude;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.”
alineatul (3) se abrogă.
33. Legea se completează cu articolul 521 cu următorul cuprins:
„Articolul 521. Asigurarea de răspundere civilă
(1) Pentru a asigura repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei, avocatul este în drept să încheie, în condiţiile legii, contract de asigurare de răspundere civilă.
(2) Suma minimă asigurată pentru un an de activitate se stabileşte de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.”
34. Articolul 53 va avea următorul cuprins:
„Articolul 53. Ţinuta vestimentară
(1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.
(2) Modelul robei se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
(3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd avocatul este delegat de organele baroului să reprezinte profesia într-o ocazie ce impune această ţinută.”
35. Articolul 56 va avea următorul cuprins:
„Articolul 56. Restricţii la publicitate
(1) Avocatului i se interzice să folosească, nemijlocit sau prin intermediul unei alte persoane, procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii clientelei.
(2) Avocatului i se interzice să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate prin procedeele menţionate la alin. (1).
(3) Uniunea Avocaţilor stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.”
36. Articolul 57 alineatul (2):
la litera c), cuvîntul „birourilor” se înlocuieşte cu cuvîntul „avocatului”;
articolul se completează cu litera d1) cu următorul cuprins:
„d1) înregistrează şi ţine registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi;”.
Art. II. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 111–115, art. 451), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 
1. La articolul 8 alineatul (1), textul „ , în cazurile prevăzute de prezentul cod, sau de un alt reprezentant” se înlocuieşte cu textul „sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod”.
2. Articolul 75:
la alineatul (1), cuvintele „reprezentanţi” şi „reprezentant” se înlocuiesc, în ambele cazuri, cu cuvîntul „avocat”;
la alineatul (2), cuvintele „reprezentanţii lor” se înlocuiesc cu textul „alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi”.
3. Articolele 76 şi 78 se abrogă.
4. La articolul 79 alineatul (5), cuvîntul „terţ” se înlocuieşte cu cuvîntul „avocat”.
5. Articolul 80:
la alineatul (1), după cuvîntul „reprezentantului” se introduc cuvintele „persoanei juridice”;
alineatele (2) şi (5) se abrogă;
la alineatul (7), textul „ordin scris, eliberat de Baroul de avocaţi, sau prin alt act prevăzut de lege” se înlocuieşte cu textul „mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat”;
alineatul (8) se abrogă.
6. La articolul 81, textul „eliberată de reprezentat” se înlocuieşte cu textul „eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului”.
7. Articolul 96 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Cheltuielile menţionate la alin. (1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”
8. La articolul 97 alineatul (4), cuvîntul „reprezentantului” se înlocuieşte cu cuvîntul „avocatului”.
9. La articolul 206 alineatul (5), textul „avocatului (reprezentantului) sau a celui care acordă asistenţă părţii,” se înlocuieşte cu cuvîntul „reprezentantului”.
Art. III. – Articolul III din Legea nr. 89-XVI din 24 aprilie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 99–101, art. 366) se modifică după cum urmează:
la punctul 2, textul „desemnarea unui reprezentant avocat” se înlocuieşte cu textul „desemnarea unui avocat”;
la punctele 4 şi 5, cuvîntul „reprezentant” se exclude.
Art. IV. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3–6, art. 15), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. Codul se completează cu articolul 541 cu următorul cuprins:
„Articolul 541. Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care este obligatorie deţinerea unei autorizaţii, precum şi exercitarea unei profesii sau activităţi în alte condiţii decît cele stabilite, dacă legea prevede că aceste acţiuni sînt ilicite, se sancţionează cu amendă de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore.”
2. La articolul 396 alineatul (1), textul „prevăzute la art.” se înlocuieşte cu textul „prevăzute la art. 541,”.
Art. V. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia:
a) punctului 5 din articolul I, în partea ce ţine de completarea cu alineatul (11) a articolului 7 din Legea cu privire la avocatură, prevederilor articolelor II, III şi IV, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2012;
b) punctului 33 din articolul I, referitor la expunerea în redacţie nouă a articolului 53 din Legea cu privire la avocatură, care va fi pus în aplicare cel tîrziu la 1 ianuarie 2011. Consiliul Superior al Magistraturii va întreprinde măsurile necesare în vederea asigurării în instanţele judecătoreşti a condiţiilor care să permită implementarea prevederilor articolului 53 din Legea cu privire la avocatură.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea „Baroul Avocaţilor” se înlocuieşte cu denumirea „Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova”. Actualele organe de autoadministrare ale avocaţilor îşi vor îndeplini atribuţiile, potrivit legii, pînă la expirarea mandatului pentru care au fost alese.
(3) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova:
a) va convoca adunarea generală a avocaţilor din circumscripţiile curţilor de apel pentru constituirea barourilor de avocaţi. În termen de cel mult 3 luni de la constituire, barourile vor alege organele de conducere şi vor adopta actele necesare bunei funcţionări;
b) va transmite Ministerului Justiţiei dosarele birourilor de avocaţi înregistrate.
(4) În termen de cel mult 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, birourile individuale de avocaţi îşi vor schimba denumirea conform noii redacţii a articolului 27 din Legea cu privire la avocatură şi se vor înregistra la Ministerul Justiţiei.
(5) Congresul Uniunii Avocaţilor, în termen de cel mult 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi, va aproba statutul profesiei de avocat, care va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) Prevederile capitolului II1 din Legea cu privire la avocatură vor fi puse în aplicare după cum urmează:
a) persoanele care au efectuat stagiul profesional pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi vor susţine examenul de calificare în decursul unui an;
b) persoanele care, pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, au înregistrat la Consiliul Baroului contractul de efectuare a stagiului profesional vor susţine examenul de calificare la expirarea duratei stagiului profesional stabilite iniţial;
c) pînă la intrarea în vigoare a statutului profesiei de avocat, se vor aplica prevederile Regulamentului privind modul de susţinere a examenului de calificare pentru admiterea în profesia de avocat şi ale Regulamentului privind condiţiile de efectuare a stagiului profesional, regulamente adoptate de Congresul Avocaţilor din Moldova la 23 martie 2007.
(7) Ministerul Justiţiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va asigura republicarea Legii cu privire la avocatură, cu renumerotarea elementelor actului legislativ.
(8) Guvernul, în termen de 6 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.