admin

Un interviu cu şeful Biroului de la Chişinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

De la începutul acestui an, peste 30 de persoane nevoite să-şi părăsească ţara din cauza războaielor au solicitat azil în Republica Moldova. Cu mult mai puţini decât anul trecut, când războiul din Siria şi conflictul armat din estul Ucrainei şi-au lăsat amprenta în statistica solicitărilor de azil. În 2016, numărul cererilor s-a ridicat la aproape 300. Tradiţional, majoritatea refugiaţilor vin din Irak, Afganistan sau Siria – ţări măcinate de războaie. Stagiara Europei Libere, Cristina Cornescu, a stat de vorbă cu şeful Biroului de la Chişinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Traian Ţurcanu, despre situaţia refugiaţilor din Republica Moldova:

Chisinau, 18 July /MOLDPRES/ – Deputy Foreign and European Integration Minister Daniela Morari today had a meeting with a regional representative of the Budapest-based Office of the United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR), Monserrat Feixas Vihe, the Foreign and European Integration Ministry’s information and media communication department has reported.

Pe data de 18 iulie 2017, Daniela Morari, viceministrul afacerilor externe şi integrării europene, a avut o întrevedere cu Monserrat Feixas Vihe, reprezentant regional al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi cu sediul la Budapesta, care întreprinde o vizită de lucru în Republica Moldova.

Republica Moldova este prietenoasă cu refugiaţii. Oamenii care au fugit de război beneficiază de mai multe tipuri de oportunităţi şi sunt trataţi drept cetăţeni. De această părere este directorul regional al Oficiului Naţional al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi pentru Europa.

Viaţa de refugiat este mai mult decât dificilă. Nu au un acoperiş deasupra capului, nu ştiu unde să-şi caute dreptatea şi, practic, sunt lăsaţi în voia sorţii. În Republica Moldova refugiaţii beneficiază de mai multe facilităţi care nu sunt totuşi de ajuns. De exemplu, sunt mulţi cei care nu pot să ajungă la medic.

Al Refaai Nesar are 50 ani. A ajuns la Chișinău, din Siria, înainte de a începe acolo războiul. Recunoaște că se confruntă cu unele probleme, cum ar fi obținerea unui loc de muncă, dar speră că situația se va îmbunătăți. ”Încercăm să începem totul de la zero. Este greu, dar avem speranțe. După ce a început războiul în Siria, nu ne-am mai întors în țară. La început, aici în Moldova, doar am muncit, dar între timp am obținut și statutul de refugiat. Situația financiară este complicată acum la toată lumea, dar în general ne simțim bine. Este liniște, pace, am găsit natura și suflete frumoase. Majoritatea cetățenilor sunt foarte amabili. Noi le mulțumim moldovenilor pentru tot”.

La Complexul Etno-Cultural ”Vatra” a fost o adevărată sărbătoare la iarbă verde. Tineri, copii, părinți sau bunici refugiați și solicitanți de azil din R.Moldova au venit să marcheze, într-un fel, Ziua Mondială a Refugiatului.

Și dacă tot suntem în vacanță, am încercat să aflu cum se odihnesc adolescenții, dar și cei mai mici. Mumtaz Sultan are 15 ani, a venit din Siria. Face voluntariat și pare încântat.”Voluntariatul ocupă un loc important în viața mea. Există mai multe ONG-uri care adună voluntari și împreună mergem la case de copii, spitale și oferim cadouri. Un alt exemplu – Centrul American de Resurse desfășoară diverse cluburi și fiind voluntar, pot modera aceste cluburi de conversație, de dezbateri, de fotografie”, povestește tânărul.