Valeria Viţu. Mai multe organizații neguvernamentale, preocupate de apatridie, inclusiv din R. Moldova solicită Guvernelor europene să ofere alternative la detenția arbitrară apatrizilor și a persoanelor care riscă să devină apatrizi și să pună capăt acestui fenomen. De asemenea, ”să acorde persoanelor apatride și celor care nu pot fi îndepărtate de pe teritoriul țării, statutul juridic și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv accesul egal la forme de securitate socială, ocuparea forței de muncă, educație și asistență medicală”.
Asociația obștească ”Centrul de Drept al Avocaților” , partener de implementare a Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) este membru al Rețelei Europene privind Apatridia (ENS), organizație care a lansat recent o campanie de informare ce își propune ”scoaterea din anonimat și atragerea atenției opiniei publice, dar și a politicienilor asupra problemelor apatrizilor, în special identificarea unor alternative pentru detenția migrațională”.
”Detenția migrațională sau ”custodia publică”, de fapt, este destinată străinilor care trebuie să fie îndepărtați de pe teritoriul unei țări. În cazul apatrizilor nu este valabil întrucât nu au cetățenia vreunei țări. Detenția migrațională este o chestie inutilă în situația lor. Vorbim și de o detenție neîntemeiată. Dacă nu ai unde expulza o persoană fără acte, atunci la ce bun acea persoană este ținută în custodia publică și sunt cheltuiți bani din bugetul statului pentru întreținerea lui”, explică Oleg Palii, directorul Centrului de Drept al Avocaților (CDA).
”Dacă statul are nevoie de o supraveghere mai strictă a cetățeanului fără acte în scopul verificării apartenenței lui la o cetățenie sau alta, autoritățile pot să găsească o altă cale, nu neapărat să îl plaseze în detenție. Din fericire, în R. Moldova nu este răspândit pe larg acest fenomen. Uneori însă, la Centrul de Plasament Temporar al Străinilor, avem persoane care după câteva luni de detenție, se dovedesc că nu sunt cetățeni ai vreunei țări, nu pot fi îndepărtați de pe teritoriul R. Moldova și atunci începe procedura de determinare a statutului de apatrid. Apare întrebare, de ce nu poate fi făcută interpelarea statelor, fără aflarea persoanei în detenție?”, se întreabă directorul CDA.
Potrivit lui Oleg Palii, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru evitarea custodiei publice. ”În prezent, două persoane se află în custodia publică și au solicitat a solicitat statut de apatrid, dar în continuare se află în detenție. Unul a venit în Republica Moldova pe timpul Uniunii Sovietice, nu și-a făcut viză de domiciliu, acum nu este cetățean nici al R. Moldova, nici al Federației Ruse. Celălalt, deși venit recent în țara noastră, nu deține nici un act de identitate și este de competența Biroului Migrație și Azil al MAI să-i stabilească statutul juridic. După destrămarea Uniunii Sovietice, numărul persoanelor nedocumentate, cu acte de identitate ale Republicii Moldova , a fost semnificativ. Și în prezent pe teritoriul țării sunt circa 2000 persoane cu statut nedeterminat. La verificarea / stabilirea statutului juridic al acestor persoane se poate dovedi că sunt cetățeni ai Republicii Moldovasau a altor state, dar unii din ei se pot dovedi a fi apatrizi. Zilnic, la Biroul Migrație și Azil, se adresează persoane cu cereri pentru recunoașterea statului de apatrid”, mai spune directorul CDA.
După ce a ratificat Convenția ONU privind Statutul Apatrizilor și Convenția ONU privind reducerea apatridiei, după ce a adoptat legislația națională ce stabilește procedura de determinare a statutului de apatrid, R. Moldova a devenit lider în regiune, dar și la nivel mondial, în ceea ce privește procedura de determinare a statutului de apatrid, afirmă Oleg Palii. ”Cei care își doresc să obțină documente de identitate valabile și dețin pașapoarte sovietice, pot să se adreseze la instituțiile competente pentru a beneficia de asistență juridică gratuită”. Problemele apatrizilor, inclusiv celor din R. Moldova, vor fi prezentate deputaților europeni în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se va desfășura în luna octombrie. ”Ne dorim ca delegația Parlamentului R. Moldova, prezentă la acest eveniment, să atragă atenția asupra situației apatrizilor din R. Moldova. În prezent, în țara noastră, nu există alternative pentru detenția migrațională, dar ne dorim acest lucru”, punctează Oleg Palii.
În R. Moldova sunt aproximativ două mii de persoane cu statut recunoscut de apatrid, iar alte două mii de persoane figurează în statistici ca persoane cu cetățenie nedeterminată. Aproape 10 mii de persoane dețin pașapoarte sovietice, majoritatea dintre aceștia se află în Transnistria.
Rețeaua Europeană privind Apatridia (ENS) va prezenta și raportul „Protejarea persoanelor apatride de detenția arbitrară: O agendă pentru schimbare”. Reprezentanții societății civile solicită statelor europene ”să instituie proceduri eficiente de identificare și recunoaștere a situației juridice de apatridie, să evalueze și să răspundă la vulnerabilități la toate etapele procedurilor de imigrare”.
Raportul ENS se bazează pe cercetarea realizată în mai multe țări europene, inclusiv R. Moldova. Studiul relevă că pe plan european mulți bărbați, femei și copii fără cetățenie, sunt supuși detenției pe termen lung,”în ciuda faptului că nu există o perspectivă rezonabilă de îndepărtare de pe teritoriul țării în care se află”. Raportul formulează o serie de recomandări în cinci domenii prioritare în vederea reformării, astfel încât ”legislația, politica și practica să reflecte și să aplice fără discriminare standardele internaționale în domeniul drepturilor omului”.
Prin urmare, autoritățile sunt îndemnate să ia urgent măsuri în vederea stopării detenției arbitrare a apatrizilor în Europa și anume prin: ”Implementarea unor alternative la detenție în conformitate cu standardele și bunele practici internaționale, îmbunătățirea metodologiilor pentru a se asigura că apatridia este considerată un factor relevant în toate deciziile de plasare în detenție/custodie publică și că deciziile respectă standardele internaționale privind interzicerea detenției arbitrare”.
”Dezvoltarea procedurilor naționale de determinare a statutului de apatrid, prin care se respectă standardele internaționale și bunele practici, asigurarea că acestea sunt pe deplin accesibile tuturor celor care se află sub jurisdicția statelor (inclusiv în detenție) și care permit statelor să identifice și să acorde protecția persoanelor recunoscute ca apatride”.
”Punerea în aplicare a unor mecanisme pentru protejarea drepturilor individuale, răspunsul la vulnerabilități și nediscriminarea, inclusiv prin interzicerea detenției copiilor și combaterea discriminării legate de gen și dizabilitate”.
”Facilitarea integrării în comunitate prin asigurarea protecției împotriva reluării în detenție, a accesului la drepturile și libertățile fundamentale pentru cei care așteaptă determinarea statutului lor juridic, precum și regularizarea și facilitarea naturalizării pentru cei recunoscuți deja ca apatrizi”.
”Îmbunătățirea procesului de înregistrare și raportare a apatridiei, responsabilizarea în funcționarea sistemelor imigraționiste de detenție, publicarea statisticilor complete și facilitarea accesului instituțiilor independente de monitorizare, a avocaților și membrilor comunității”.
”Rețeaua Europeană privind Apatridia se angajează să colaboreze constructiv cu guvernele, cu organismele ONU și cu alte părți interesate, pentru a contribui la transpunerea acestor recomandări într-o reformă eficientă și durabilă”, se arată într-o declarație semnată de mai multe ONG-uri din Europa, preocupate de apatridie,
Linkuri utile:
