La Chișinău a fost lansat, recent, Raportul analitic privind situația persoanelor apatride în Republica Moldova, realizat de Centrul de Drept al Avocaților (CDA) și finanțat de UNHCR Moldova. ”Avem mulți oameni care nu au acte de identitate, nu dețin nici certificatul de naștere. Situația acestor persoane ar trebui cumva legalizată. Iar pentru asta trebuie să cunoaștem care este situația acestor persoane, de unde vin, ce fac, de ce nu au acte? La aceste întrebări ne-am propus să răspundem în acest studiu”, spune Oleg Palii, Directorul CDA.
Cercetarea a fost realizată de trei experți care au analizat legislația Republicii Moldova în domeniul apatridiei și situația persoanelor nedocumentate din raioanele din nordul, centrul și sudul țării. Este vorba de Edineț, Orhei, și respectiv Cahul. ”Când am început realizarea acestui studiu nu știam unde există persoane nedocumentate. Știam doar că asemenea persoane sunt peste tot. Am decis să selectăm câteva raioane pilot, să vedem dacă facem corect acest studiu și dacă întrebările pe care le adresăm sunt corecte. Nu exclud că vom realiza un asemenea studiu pe întreg teritoriul R.Moldova”, continuă directorul Centrului de Drept al Avocaților de la Chișinău. ”Avem o problemă legată de identificarea persoanelor nedocumentate, dar și dorința acestor cetățeni de a se adresa instituțiilor competente, unde pot să obțină un buletin național. Atunci când nu ai un document care să-ți confirme apartenența la un stat, nu poți să te bucuri de protecția acelui stat, fie chiar și R.Moldova, nu poți să ai aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni”, susține Oleg Palii.
În lipsa actelor de identitate, apatrizii se confruntă cu mai multe obstacole zi de zi. Spre exemplu, nu pot să efectueze un transfer, să beneficieze de vreo indemnizație socială, nu pot să se adreseze la doctor la o clinică de stat, întrucât nu dispun de asigurare medicală. Iar dacă e vorba de copii și adolescenți, atunci nu pot fi înscriși la grădinițe sau școli.
Directorul CDA,Oleg Palii afirmă că multe persoane nu-și perfectează actele de identitate întrucât nu au bani. ”Am vorbit cu părinții mai multor copii și se plâng că nu-și pot permite să perfecteze actele pentru toți copii din familie. Consider că autoritățile ar trebui să implementeze niște mecanisme pentru a evita asemenea situații. Copilul nu poartă nici o vină că părintele nu are bani. Poate nici părintele nu poartă vina că nu are bani. Situații sunt diferite. Statul ar trebui să-și asume unele costuri și să excludă taxele pentru certificatele de naștere și taxele pentru primul buletin de identitate”, consideră Oleg Palii.
Unul dintre autorii studiului, lansat la Chișinău, este Iulian Popov, şef al Direcţiei azil şi integrare a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne. ”Este un studiu bun pentru autorități și ar trebui să țină cont de prevederile acestuia. Sunt mai multe aspecte care pot fi îmbunătățite. La capitolul proceduri, noi stăm foarte bine. În ultimii ani, au fost introduse anumite prevederi cum ar fi divizarea procedurilor de determinare a statutului de apatrid cu cea de refugiat. Noi am stipulat prioritatea procedurii de azil față de cea de apatrid. În cazul în care avem două solicitări concomitente de azil sau de apatridie, se acordă prioritate celei de azil. În plus, noi acordăm dreptul de muncă solicitanților statutului de apatrid. În practica internațională nu există vreo țară care să implementeze procedurile de apatridie care acordă acest drept solicitanților statutului de apatrid”.
Totodată, Iulian Popov semnalează lipsa unei proceduri de identificare și stabilire a identității solicitanților statutului de apatrid. ”Avem procedura de stabilire a identității în privința cetățenilor R.Moldova, dar nu și în cazul persoanelor care nu pot dovedi legătura de cetățenie cu R.Moldova. Acum, în procesul de examinare a cazurilor, sunt situații neclare. Am propus să elaborăm un mecanism de identificare a identității solicitanților statului de apatrid care vin fără acte. Ar trebui să existe un ghid sau un mecanism la nivel departamental. Noi am găsit mai multe soluții care ar trebui sistematizate într-un document, iar ceilalți care vor veni ulterior să țină cont de acestea”.
”În jur de 2 mii de apatrizi sunt înregistrați cu acte de identitate valabilă. Aceste persoane au drept de ședere, reședință pe teritoriul R.Moldova. După destrămarea URSS până în anii când era permisă călătoria cu pașapoarte de tip sovietic, mulți au migrat în Moldova, s-au stabilit aici, locuiesc aici mult timp, se integrează în societate, dar la un moment dat ne dăm seama că nu au statut juridic legal, un act de date valabil și respectiv acest lucru le creează dificultăți la accesarea serviciilor și drepturilor, prevăzute de legislația R.Moldova”, conchide Iulian Popov. Pentru un schimb de experiență și bune practici în domeniul apatridie, la Chișinău a venit o delegația din Tadjikistan. Dilorom Kadyrova, consultant național în problemele apatrizilor, pe lângă biroul UNHCR din Tadjikistan, spune că evenimentul de la Chișinău a fost unul binevenit atât pentru experții în domeniu din R.Moldova, dar și din Tadjikistan. ”Autoritățile moldovene se pot implica în soluționarea unor cazuri de apatridie, iar noi deocamdată nu o putem face. Moldova s-a arătat însă interesată de experiența noastră în ceea ce privește amnistierea”.
”Cu ajutorul autorităților, biroul UNHCR Tadjikistan a selectat câteva raioane pilot pentru a identifica persoanele fără acte valabile. Aici vorbim de deținătorii pașapoartelor sovietice sau cu buletine de naștere din perioada sovietică, dar nu au primit niciodată pașaport. Cea de-a treia categorie de persoane este cea fără documente. Au fost înregistrate 25.500 de persoane fără acte valabile, dar cu susținere noastră, peste 18 mii de persoane, au obținut documentele necesare și dețin cetățenia Republicii Tadjikistan”. ”Avem și o categorie de persoane, cetățeni străini, cu pașapoarte nevalabile de multă vreme și se află pe teritoriul țării ilegal. Noi nu putem să-i ajutăm. Autoritățile trebuie să ia măsuri și legislația ar trebuie modificată pentru a putea legaliza și astfel de persoane”, consideră Dilorom Kadyrova.
Experta din Tadjikistan apreciază experiența R.Moldova în domeniul apatridie, întrucât țara noastră a aderat la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la 28 septembrie 1954 la New-York, dar și la Convenţia ONU (1961) privind reducerea cazurilor de apatridie. Tadjikistanul nu a semnat aceste convenții, deocamdată, dar speră să o facă.
Mai multe organizații neguvernamentale, preocupate de apatridie, inclusiv din R.Moldova au solicitat anterior Guvernelor europene să ofere alternative la detenția arbitrară apatrizilor și a persoanelor care riscă să devină apatrizi și să pună capăt acestui fenomen. De asemenea, ”să acorde persoanelor apatride și celor care nu pot fi îndepărtate de pe teritoriul țării, statutul juridic și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv accesul egal la forme de securitate socială, ocuparea forței de muncă, educație și asistență medicală”.
CDA, partener UNHCR Moldova este membru al Rețelei Europene privind Apatridia (REA), organizație care a lansat recent o campanie de informare ce își propune ”scoaterea din anonimat și atragerea atenției opiniei publice, dar și a politicienilor asupra problemelor apatrizilor, în special identificarea unor alternative pentru detenția migrațională”.
Galerie foto:
{gallery}08.12.2017{/gallery}
