Despre protecția temporară sau lipsa acesteia in Republica Moldova – opinia directorului executiv al CDA, Oleg Palii

Directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților (CDA), Oleg Palii, e de părere că cea mai potrivită formă de protecție în situația crizei refugiaților din Ucraina este protecția temporară, una dintre cele 4 forme de protecție prevăzute de Legea 270/2008 privind azilul in Republica Moldova.

Articolul 3 din Legea 270/2008 stipulează că protecția temporară „este o formă de protecție cu caracter excepțional menită să asigure, în cazul unui flux masiv și spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediată și temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză și al altor persoane care au nevoie de protecție”.

Protecția temporară se acordă pe o perioadă de un an cu posibile prelungiri, dar nu poate depăși doi ani. Persoana care beneficiară de o perspectivă clară, de o perioadă de timp certă, de ședere a sa pe teritoriu, poate să-și facă unele planuri pentru această perioadă: angajare, afaceri, să dea copiii la scoală/grădiniță etc.

Aflarea legală a ucrainenilor a fost inițial pe perioada generala de 90 de zile, apoi Comisia Situații Excepționale a permis șederea lor pe perioada stării de urgență (care expiră la 23 iunie). În prezent nu se știe care va fi următoare dată-limită, iar în acest caz este foarte dificilă integrarea chiar și temporară a persoanelor refugiate din Ucraina: un agent economic va ezita să angajeze pe cineva care are ședere legală doar până ”săptămâna viitoare”, la fel de incertă va fi și școlarizarea copiilor, care nu au o perspectiva clara a perioadei de ședere.

Directorul executiv CDA menționează că țările Uniunii Europene din primele zile ale războiului din Ucraina au dispus acordarea protecției temporare persoanelor refugiate din Ucraina. Acest lucru nu s-a întâmplat însă în Republica Moldova deși, prezentând statisticile, reprezentanții autorităților de stat declară că în Republica Moldova au intrat cei mai mulți refugiați, per cap de locuitor.

Conform procedurii legale, protecția temporară se acordă prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui raport prezentat de Biroul Migrație și Azil privind necesitatea de acordare a protecției temporare. Raportul este elaborat în baza analizei situației, efectuată de Direcția azil și integrare, luând-se în considerare cauzele eventualelor afluxuri de persoane.

Biroul Migrație și Azil a expediat către MAI raportul necesar, însă până astăzi Guvernul nu a dispus protecția temporară. Nu este clar de ce funcționarii din MAI, nu execută prevederile Legii azilului, de ce funcționarii MAI, la peste 100 de zile de la începerea fluxului masiv de persoane, având raportul BMA, având exemplul țărilor UE, încă nu au înaintat Guvernului propunerea de acordare a protecției temporare.

Conform Legii azilului, în perioada protecției umanitare, beneficiarii acestei forme de protecție au mai multe drepturi, majoritatea dintre care deja le-au fost acordate cetățenilor ucraineni și membrilor familiilor lor, prin decizii ale Comisiei Situații Excepționale. Pe cale de consecință, nu poate fi vorba de costuri exorbitante suplimentare în caz de acordare a protecției temporare.

Oleg Palii considers that the Republic of Moldova has an adequate legal framework, which also provides for a form of protection such as temporary protection, but the legal provisions are not applied in practice. Either it is about the bureaucratization of the process in question, or about an unfounded concern related to costs of making such a decision. Thus, the required conclusion is that in the case of Law 270/2008 we face the problem of non-implementation of the legal framework, which offers the opportunity to provide adequate protection to foreigners. We have good laws that are not put into practice.