Boris Lichii. Urmărirea penală (Chişinău, 2000).
Urmărirea penală, tratată de autor sub aspectul teoriei şi practicii confruntative a legislaţiei penale din România şi Republica Moldova, constituie activitatea desfăşurată de organele specializate pentru a aduna, a confrunta, a verifica probele cu privire la săvârşirea infracţiunii, pentru a descoperi făptuitorul, a stabili răspunderea acestuia şi pentru a-l trimite în judecată. Autorul şi-a axat elucidarea tematică pe obiectul şi limitele urmăririi penale, trăsăturile caracteristice, orientările şi dispoziţiile generale, organele de urmărire penală şi competenţa acestora, supravegherea şi modalităţile de exercitare a supravegherii cercetării, declanşarea urmăririi penale, desfăşurarea, stingerea procesului de urmărire penală etc.
Deci, urmărirea penală înglobează caracterul unitar al fazelor procesuale şi al modalităţilor unice în care se realizează cercetarea, obiectiv ce constituie subiectul monografiei.