Avocatul Poporului
1
Nr. 7-8, 2010
Efectuându-se o sinteză a condiţiilor medierii penale şi determinând esenţa ei, putem formula concluzia că întregul proces al medierii urmează a fi subordonat anumitor reguli cu valoare de principii, definind existenţa unui raţionament, a unor condiţii necesare, indiscutabile, instituţiei medierii la soluţionarea pe cale paşnică a oricăror conflicte, inclusiv a celor penale.
Toate principiile de drept sunt, în acest sens, un rezultat al unor observaţii permanente şi absolut necesare societăţii. Rolul principiilor de drept este subliniat iniţial în relaţia specifică procesului de creaţie legislativă. Legiuitorul are în vedere principiile generale în momentul în care emite soluţii juridice care satisfac necesităţile vitale.[1] Conţinutul principiilor urmează a fi obiectiv, reflectând legităţile generale ale relaţiilor sociale pe care le reglementează, urmând a fi create de către legislator în concordanţă cu anumite relaţii.
Pornind de la aceste considerente, Legea cu privire la mediere în conţinutul art. 3, menţionează următoarele principii de bază ale medierii:[2]
– Principiul accesului liber şi egal la procedura medierii. Principiul menţionat este, fără îndoială, un principiu constituent al documentelor internaţionale privitor la drepturile fundamentale ale omului.