Pe 20 noiembrie 2026, Centrul de Drept al Avocaților (CDA) a organizat evenimentul de prezentare a studiului „Tranziția de la protecția temporară în Republica Moldova: intențiile beneficiarilor și opțiunile pentru soluții durabile”, elaborat în cadrul proiectului „Legal assistance to refugees in Moldova”.
Peste 62.000 de persoane beneficiază de protecție temporară în Republica Moldova. Prelungirea acesteia până în martie 2028, decisă la nivelul Uniunii Europene și propusă de autoritățile moldovene, oferă mai mult timp, dar nu răspunde la întrebarea ce se va întâmpla cu persoanele care nu vor putea obține un alt drept de ședere.
Cercetarea analizează opțiunile de care vor dispune beneficiarii de protecție temporară după încetarea acestui statut, obstacolele care le-ar putea limita accesul la un alt drept de ședere și măsurile necesare pentru ca tranziția să se desfășoare într-un mod previzibil, accesibil și adaptat situației fiecărei persoane
Studiul se bazează pe sondajul realizat de CBS-Research, la solicitarea CDA, în septembrie 2026, prin interviuri cu 224 de beneficiari adulți asistați de organizație, și este completat cu datele Inspectoratului General pentru Migrație și cu raportul UNHCR din mai 2026. Rezultatele reflectă situația beneficiarilor asistați de CDA și nu pot fi extrapolate asupra tuturor beneficiarilor de protecție temporară.
Sondajul arată că intenția dominantă este una de așteptare: 55,8% dintre respondenți intenționează să rămână în Republica Moldova, dar majoritatea doar până la îmbunătățirea situației din Ucraina, iar 23,4% iau în calcul revenirea. Astfel, 94,4% ar dori prelungirea protecției temporare și după 1 martie 2028, iar 64,8% ar accepta un statut de tranziție. Totodată, 64,4% se consideră puțin sau deloc informați despre opțiunile de după încetarea protecției, iar doar 18,7% sunt angajați oficial, ceea ce face ca dreptul de ședere în scop de muncă să fie accesibil unui număr redus de beneficiari.
Studiul concluzionează că facilitarea accesului la formele de ședere existente este necesară, dar nu este suficientă: persoanele vârstnice, familiile afectate de dizabilitate și cele cu venituri insuficiente riscă să rămână fără o cale realistă de continuare a șederii legale. CDA recomandă autorităților să adopte cel puțin una dintre soluțiile destinate acestor persoane, fie dreptul de ședere pentru „alte situații motivate”, fie un statut de tranziție, să ia în calcul perioada de protecție temporară la acordarea dreptului de ședere permanentă și a cetățeniei, să instituie garanții pentru persoanele vulnerabile, să asigure informarea timpurie și diferențiată a beneficiarilor și să pregătească un program de întoarcere voluntară, astfel încât întoarcerea în Ucraina să fie rezultatul unei decizii libere și informate.
La eveniment, rezultatele sondajului au fost prezentate de Vasile Cantarji, reprezentant al CBS-Research, iar constatările și recomandările studiului de Olga Vacarciuc, consilier CDA pentru drepturile omului.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice cu atribuții în domeniul migrației și azilului, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile, care au discutat provocările practice ale tranziției și necesitatea coordonării eforturilor pentru identificarea unor soluții adaptate situației beneficiarilor.
Prezent la activitate, directorul de țară al NRC în Republica Moldova, Neil Brighton, a subliniat că, pe măsură ce strămutarea persoanelor din Ucraina se prelungește, nu mai este vorba doar despre protecția de urgență, ci despre cum să se garanteze că oamenii pot trăi cu demnitate, își pot exercita drepturile și pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitorul lor, în timp ce situația din Ucraina rămâne incertă. Potrivit acestuia, poate cea mai mare valoare a raportului este că arată cum beneficiarii protecției temporare își percep viitorul și ce soluții consideră realiste, accesibile și dezirabile.
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului «Legal assistance to refugees in Moldova», implementat de Centrul de Drept al Avocaților (CDA), cu sprijinul financiar al Norvegiei și în parteneriat cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

